O fila din istorie

Perioada 2004-2009.
Intrebare: Cu ce culoare politica sa votez pentru ca sa-mi fie bine?

Beneficiind de eforturile constante ale noului ministru al justitiei, fosta activista civica Monica Macovei, Romania a consolidat, pentru o vreme, aparatul de lupta impotriva marii coruptii, prin acordarea unei autonomii considerabile Directiei Nationale Anticoruptie.

Fosti membri marcanti ai guvernului social-democrat, in frunte cu Adrian Nastase, au devenit subiecteele unor anchete penale vizand deturnarea fondurilor publice. Imposibilitatea de a adopta legi fundamentale pentru functionarea statului de drept, asa cum a fost aceea ade infiintare a agentiei de investigare a aaverilor acumulate ilicit de catre demnitarii publici, a acreditat in tabara presedintelui ideea necesitatii alegerilor anticipate.

Asociata cu planul de reformare a clasei politice, prin introducerea votului uninominal si modificarea sistemului parlamentar, ideea alegerilor anticipate a adus prima fractura serioasa in interiorul coalitiei de guvernamant. Treptat, in urma disputelor legate de legile sigurantei nationale, de retragerea trupelor romanesti din Irak si de conducerea serviciilor secrete, relatiile dintre premier si presedinte s-au d egradata ireparabil.

Punctul de cotitura in relatiile dintre fostii parteneri de coalitie l-a reprezentat anchetarea, sub suspiciunea de manipularea a pietei de capital, a unuia dintre cei mai importanti membri si principal finantator al PNL , Dinu Patriciu.

Dupa ce presedintele Basescu a incercat sa acrediteze public ideea ca premierul Tariceanu I-ar fi cerut sa intervina pe langa organele de ancheta pentru a stopa investigatia, prezentand jurnalistilor un bilet olograf ce se afla in posesia sa , virulenta acuzatiilor reciproce a atins un nivel fara precedent. O serie de ministrii liberali au devenit obiectul investigatiilor DNA, cu acceptul comisiei prezidentiale.

Aflati sub presiunea constanta a presedintelui si in cert pericol de decredibilitizare, dar doritori sa ramana la putere, liderii liberali au initiat o ampla actiunde de reconfigurare a majoritatii politice, prin identificarea cu PC,UDMR,PRM si PSD.

Drept consecinta, toate proiectele legislative sustinute de presedinte, asa cum a fost acela de infiintare a Agentiei Nationale pentru Integritate , in forma agreata de UE, sau Proiectul de reforma a Sistemului de siguranta nationala, au fost blocate in parlament de noua majoritate. In anul 2007 pentru prima oara in Romania , presedintele aflat in functie se gaseste in opozitie fata de majoritatea parlamentara , si fata de guvern, pe care il acuza , in mod constant ca se afla sub influenta unor “grupari de interese”. In primavara anului 2007 , noua majoritate parlamentara raspunde presiunilor presedintelui prin infiintarea unei Comisii de ancheta a presupuselor abuzuri comise de Traian Basescu.

Scopul organismului parlamentar era acela de a furniza argumente pentru suspendarea presedintelui, in vederea demiterii sale. Comisia, condusa de Dan Voiculescu, presedintele PC, dovedit intre timp drept colaborator al Securitatii, a dat publicitatii, un raport in care presedintele Basescu era acuzat de 19 incalcari ale Constitutiei. Printre acestea se poate enumera:

1. “timorarea” Curtii constitutionale
2. jignirea Parlamentului ( “o sandrama intrata in moarte clinica”)
3. arogarea necuvenita a initiativei legislative
4. autorizarea interceptarii telefonice ilegale
5. interventii ilicite in folosul unor intreprinderi particulare
6. ingerinta in actul dde justitie
7. incercarea de subordonare a guvernului.

Ca urmare cu o majoritate covarsitoare de voturi, presedintele in functie a fost suspendat din functie. Desi initial anuntase ca imediat dupa ce va fi suspendat va demisiona, pretextind printr-o presupusa intentie a majoritatii parlamentare de a interzice presedintilor suspendati sa mai candideze, Traian Basescu a revenit asupra deciziei, alegand “calea constitutionala”. Potrivit Constitutiei, suspendarea presedintelui de catre parlament este validata sau respinsa prin Referendum. Referendumul din 19 mai 2007 a exprimat intr-o proportie de 74,48% din totalul voturilor exprimate, reconfirmarea presedintelui in functie.

Dupa revenirea acestuia la Cotroceni, conflictul presedintelui cu majoritatea parlamentara a intrat intr-o noua faza. Atunci, presedintele a declarat ca nu isi va mai negocia proiectele majore cu partidele ci direct cu alegatorii, fapt care a dat adversarilor sai ocazaia sa il acuze de intentia de instaurarea unei gunvernari de mana forte. Performanetele slabe ale guvernului in ceea ce priveste : domeniile agriculturii si lupta impotriva coruptiei, au dat noi ocazii presedintelui de a mari presiunea asupra fostilor parteneri de coalitie.

Scandalurile de coruptie au adus executivul de la Bucuresti in pragul paraliziei decizionale. Un alt dosar conflictual a fost acela al reformei sistemului electoral. Presedintele Basescu a cerut Parlamentului sa adopte un proiect de lege care sa prevada introducerea unui sistem electoral bazat pe vot uninominal. Referendumul prezidential cu privire la introducerea sistemului uninominal pur s-a dovedit insa un esec. Putin explicata de mass media si interminabilul conflict dintre palate, nu a reusit sa suscite interesul public.

Societatea romaneasca a atins limita de suportabilitate publica si a intrat intr-o stare de apatie politica, de unde , porbabil, ca nu o mai poate scoate decat dezastrele nationale.
Romania este tara a carei tranzitie s-a prelungit cel mai mult. Marcata de incapacitatea de a-si asuma un model cultural-social-politic, in toata perioada scursa de la caderea comunismului , tara a continuat sa penduleze intre repere. Romania a reusit sa uimeasca occidentul prin inconsecventa, reactii si atitudinii meschine, prin realizarile si esecurile sale.

La doua decenii de la caderea comunismului, Romania a ramas trenul de confruntare acerba dintre vechi si nou, dintre modelul vechiului regim si cele ale democratiei liberale, cu toate avatarurile sale.

Pe masura ca societatea s-a consolidat, iar barajul informational al vechilor structuri s-a prabusit, a devenit evident faptul ca problema mostenirii comuniste nu este una a trecutului ci una a actualitatii. Cele mai dureroase caderi isi au sorgintea in comunismul degenerat. Odata cu intrarea in UE, poate cel mai important eveniment a fost condamnarea publica a comunismului de catre autoritatile instalate dupa alegerile de la sfarsitul anului 2004.

Modernizarea tarii a ramas, din pacate, un proces care se desfasoara cu precadere direct proportional cu intensitatea presiunilor externe, iar dorinta de reforma morala a clasei politice a ramas una de fatada . Legi fundamentale care ar putea aduce o schimbare calitativa majora a exercitiului guvernarii , precum legea finantarii partidelor politice, in sensul monitorizarii stricte a traseelor banilor, au ramas in afara agendei publice, iar lupta politica, desi a castigat in consistenta doctrinara,a ramas fundamental o inclestare pentru ocuparea pozitiilor care asigura accesul preferential la resursele publice.

sursa:L.int’l